287.5
250 ron
Revelion 2017

Despre Campulung Muscel

Partea de N-E a judeţului Argeş se caracterizează printr-un relief aparte: munţi, dealuri şi podişuri piemontane. În acest cadru natural se află oraşul Câmpulung-Muscel şi aşezările din împrejurimi. Varietatea formelor de relief şi gradul de fragmentare a acestora se datoresc în special alcătuirii geologice complexe. Munţii se caracterizează printr-un aspect alpin, datorită înălţimii lor şi masivităţii. Din creastă pornesc spre sud culmi masive, prelungi şi domoale, cu o ramificaţie accentuată. Aceste culmi sunt despărţite de văi adânci.

 
   În nordul depresiunii Câmpulung, între Râul Doamnei şi Dâmboviţa, se înalţă masivul Iezer, unitate de relief distinctă. Legătura între creasta Făgăraşului şi masivul Iezer se face prin culmea mai joasă Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S şi S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Pătru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Văcarea şi culmea prelungă Danciu-Portăreasa - Zănoaga. Ceilalti munţi care se învecinează cu depresiunea Câmpulungului sunt: Păpuşa, Leaota şi Piatra Craiului.

     Această depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din ţară, la sud cu dealuri înalte subcarpatice, acoperite cu păşuni, fâneţe şi pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.

 

Ansamblul bisericii catolice Sfântul Iacob (Bărăţia)

Capitală a Ţării Româneşti, un puternic centru cultural, economic şi comercial, Câmpulungul a fost prezent în istoria medievală încă din secolul al XIII-lea. În primele decenii ale sec. XIII, în Câmpulung încep să pătrundă şi să se stabilească meseriaşi şi negustori saşi. Comunitatea săsească ce se formează aici era condusă de un greav (comes), ultimul dintre ei presupunându-se a fi fost Laurentiu de Longo Campo. Oraşul apare astfel, din punct de vedere documentar, înaintea întemeierii Ţării Româneşti, aşa cum o dovedeşte, datând din anul 1300, inscripţia în limba latină de pe lespedea tombală a acestui comite...
Citeste mai mult

 

Curtea Domnească şi Ansamblul Mănăstirii „Negru – Vodă”


Mânăstirea Câmpulung, cunoscută acum sub numele de Mânăstirea „Negru – Vodă”, a fost reconstruită de Matei Basarab pe locul unde s-a aflat reşedinţa primilor domni ai Ţării Româneşti.

Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I, primul domnitor al statului român feudal independent al Ţării Româneşti. A fost urmat de Nicolae Alexandru Basarab, care a domnit între 1352-1364 şi care a rămas cunoscut în cronica Ţării Româneşti sub...
Citeste mai mult


 

Biserica Domnească


Biserica Domnească are ca cel mai vechi hram Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Ulterior i s-a adăugat şi hramul Sf. Nicolae şi hramul Sf. noastre Cuvioasa Parascheva de la Iaşi, care astăzi este cel mai cunoscut. Este situată în vechiul centru al oraşului, în dreapta Râului Târgului, iniţial ctitorie domnească, de aici şi numele de biserică Domnească, zidită în 1567 de către doamna Chiajna, văduva lui Mircea Ciobanu, cu ajutorul fiului ei Petru cel Tânăr. Vechea pisanie pusă iniţial de ctitorii ei nu s-a mai păstrat. În forma iniţială, biserica a ţinut până...
Citeste mai mult


 

Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Câmpulung


La Câmpulung şi în imprejurimi, istoria te apasă prin mulţimea siturilor arheologice şi a monumentelor istorice, sentiment pe care probabil l-a avut şi Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Naţional de Arheologie, în timpul vizitei făcute aici în 1889. El a recomandat şi susţinut ideea creării unui muzeu la Câmpulung pentru a salva, conserva şi păstra mărturiile trecutului, lucru concretizat odată cu publicarea hotărârii de înfiinţare a muzeului în Monitorul Oficial nr 116 din 26 august/7 septembrie 1889. Nucleul muzeului, adăpostit la începuturi în trapeza mânăstirii Negru-Vodă, era administrat direct de primarul oraşului, de...
Citeste mai mult


 

Muzeul de etnografie şi artă populară


Clădirea în care funcţionează muzeul (Casa Ştefănescu) datează din anul 1735, fiind cea mai veche construcţie civilă păstrată, din Câmpulung. A fost restaurată de arhitectul D.I.Berechet în anul 1928 şi adăposteşte în prezent colecţiile etnografice ale Muzeului Municipal Câmpulung. Obiectele de artă populară şi etnografie musceleană pe care le admirăm aici sunt deosebit de  valoroase, majoritatea făcând parte din patrimoniul cultural naţional, prezentate într-un mediu ambiant original. Casa Ştefănescu este ea însăşi un monument de arhitectură românească veche.

Aspectul este de casă tipic...
Citeste mai mult


 

Casa memorială "George Topîrceanu"


Poetul umorului sănătos şi al unei duioşii profunde şi ascunse a colindat ţara împreună cu părinţii săi, mânaţi de profesia mamei şi stabilindu-se, în cele din urmă, la Nămăeşti, judetul Argeş. Pentru că aici şi-a trăit o bună parte din viaţă şi a întemeiat o familie, casa a devenit memorială.
Este o construcţie tipic musceleană, cu demisol, etaj şi pridvor la faţadă, cum se văd multe case la munte.

Muzeul ocupă etajul - un hol şi două camere, unde se află o abundenţă de exponate originale, copii şi facsimile. În hol este expus ultimul portret al poetului, o...
Citeste mai mult


 

Primăria Municipiului Câmpulung

Clădirea primăriei se impune în peisagistica urbană a Câmpulungului printr-o arhitectură debordantă, în ton cu celelalte clădiri construite în aceeaşi perioadă. Lucrare monumentală, în stil muscelean, se află în clădirea fostei Prefecturi a vechiului judeţ Muscel. A fost construită în 1934, după planurile arhitectului Dumitru Ionescu –...
Citeste mai mult


 

 

Mânăstirea Cetăţuia

Cunoscută cu denumirea de “Schitul Cetăţuia Negru-Vodă”, mânăstirea, foarte veche, este construită în vârful unei creste stâncoase, la o altitudine de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmboviţa. În tradiţia locului se spune că pe culmea abruptă de piatră, ce se înalţă între râul Dâmboviţa şi părăul Cetăţuia ar fi existat o cetate de rezistenţă de pe vremea ocupaţiei romane. Cetatea ar fi fost loc de refugiu pentru legendarul domn al Ţării Româneşti, Negru-Vodă, care avea aici şi o peşteră de taină, numită până astăzi “Peştera lui Negru-Vodă”. De la această cetate şi-au...
Citeste mai mult


 

Mânăstirea Nămăeşti


Aflată la 5 km nord-est de Câmpulung, biserica este săpată în stâncă la altitudinea de 765 metri. Face parte dintr-o zonă cu străvechi vestigii istorice şi este datată din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Biserica are hramul "Intrarea în Biserica a Maicii Domnului" şi "Izvorul Tămăduirii".Tradiţia asociază începuturile mănăstirii cu descoperirea în peşteră a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care se află în biserica mânăstirii şi despre care se spune că ar fi fost pictată de Sf. Ap. şi Evanghelist Luca. O cruce veche din 1601 este ridicată lângă turlă. Mănăstirea are o colecţie muzeală, ce cuprinde hrisoave dintre...
Citeste mai mult


 

Monumentul Eroilor de la Mateiaş


Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, cunoscut şi sub numele de Mausoleul de la Mateiaş, este dedicat eroilor din Războiul de Întregire Naţională dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Braşov, pe Dealul Mateiaş.

Monumentul, format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief cu o cupă din piatră de Albeşti in care arde o flacără veşnică in amintirea soldaţilor care s-au jertfit, este înscris în „Lista monumentelor istorice”.

Muzeul Mateias este o construcţie amplă, care cinsteste...
Citeste mai mult

 

Staţiunea balneoclimaterică Bughea de Sus


Este situată la 590 m altitudine, la poalele de sud-est ale munţilor Iezer şi are activitate sezonieră. Factori balneari: ape minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone. Facilităţile de aici sunt bază de tratament pentru următoarele afecţiuni: gastrice, biliare, respiratorii, forme de tuberculoză neevolutivă şi emfizem pulmonar, afecţiuni reumatice (reumatismul Soklski Boullard, artrita infecţioasă secundară, poliartrita cronică evolutivă şi spondilita, artroza, reumatismul extraarticular)....
Citeste mai mult


Grădina Publică “Merci”


în anul 1844 piaţa oraşului, care funcţionase din 1827 pe terenul pe care în prezent se află Grădina publică, a fost mutată în locul unde se găseşte şi astăzi. Amenajarea Grădinii Publice a început în anul 1885, după ce un incendiu a distrus prăvăliile din acea zonă, s-a încheiat în anul 1890, iar în 1895 aici au fost instalate 25 de felinare pentru iluminarea acesteia. În 1929 gardul de lemn ce o înconjura se înlocuieşte cu cel din piatră, proiectat de arhitectul D.I. Berechet.

Aleea personalităţilor din Grădina Publică a oraşului cuprinde busturile unor mari personalităţi culturale ca:...
Citeste mai mult